Sagalassos — comoara antică | Turcia 2023 ep.4
Ne despărțim de Remco, olandezul cu KTM 790. S-a terminat porția de drum în doi — fiecare își ia traseul lui. El pleacă spre vest, eu cotesc spre Ağlasun.
Drumul plictisitor spre Sagalassos
Imediat după ce părăsesc drumul principal, primele 20-30 de kilometri sunt de-a dreptul somnifere. Drumuri drepte, monotone, fără nimic special — dintre cele mai plictisitoare porțiuni ale călătoriei până acum. Peisaj plat, trafic localnic, zero interes.
Dar îndată ce încep să urc spre Sagalassos Ancient City se deschide un drum virajat minunat. Brusc, plictiseala dispare. Curbe, dealuri, priveliști care merită oprit la fiecare cinci minute — doar drumul ăsta compensează kilometrii plictisitori de dinainte. Îmi zic în cap că merită deturnul numai pentru asfaltul ăsta.
Probleme cu cash-ul
Ajung la intrarea în Sagalassos. Doamnele de la casă îmi fac semne în turcă — cred că am înțeles doar un cuvânt, dar era suficient: cash only. Bineînțeles. Întotdeauna când nu te-ai pregătit, găsești singura atracție din Turcia unde nu merge cardul.
Taxa de intrare e 75 de lire turcești. Eu am vreo 100 în buzunar. Perfect, zic — problema e că cel mai apropiat ATM e la 50 de kilometri. Noroc că aveam cash, altfel mă întorceam cu fața lungă după tot urcușul ăla.
Mai târziu am aflat că 75 TL înseamnă vreo 11 RON (circa 2.3 EUR). Serios — 11 lei pentru o perlă arheologică care bate la cur Efesul. Dacă Sagalassos ar fi fost în Grecia sau Italia, ieșeai de acolo cu 30-40 de euro mai sărac.
Sagalassos — perla necunoscută
Ruine spectaculoase, puțini turiști, un fel de Efes înainte ca toată lumea să afle de el. Eram practic singur pe acolo — maximum 20-30 de oameni pe tot site-ul. Pentru comparație, la Efes sunt cozi, ghizi care țipă în megafon și grupuri de turiști cu bastoane selfie.
Site-ul e împărțit în două zone: Upper City și Lower City. Am început cu partea de sus. Cerul era acoperit — noroc, altfel locul ăsta ar fi fost un cuptor. Meteoblue îmi dăduse ploaie serioasă pe la ora 15:00, ceea ce îmi lăsa vreo două ore să vizitez tot. Mi s-a părut mai mult decât suficient.
Ce m-a surprins e că locul ăsta e destul de necunoscut, chiar și de localnici. Vorbisem cu un tip din Konya cu câteva zile înainte — habar n-avea de Sagalassos. Nu știu de ce nu e mai popular. Ruinele sunt impresionante, accesul e decent, iar prețul e aproape simbolic. Pesemne pentru că nu e pe ruta clasică Antalya-Efes-Cappadocia pe care toată lumea o face.
Întâlniri neașteptate
La plecare, la o benzinărie de lângă site, o doamnă turcă mă întâmpină cu un zâmbet larg. Își face semn spre motocicleta mea și spune în engleză: „I’m a motorist too.” Ne înțelegem din priviri — e una de-a noastră. Mai târziu, în episodul următor, ea o să apară din nou și o să-mi plătească sticla de apă când am rămas fără cash. Dar asta e altă poveste.
Planurile vagi și Cappadocia
Între timp, „planul” meu pentru zilele următoare seamănă mai mult cu o tentativă decât cu ceva concret. Heading towards „Salagalolalpulous” — sau cum naiba se pronunță corect (Sagalassos). Konya e următoarea pe listă, dar nu stau acolo — mai mulți oameni m-au avertizat că e mai mult un loc religios, de pelerinaj. Nu chiar ce cauți ca turist obișnuit.
Inițial n-am plănuit să merg așa departe spre est, dar de la Konya până la Cappadocia sunt vreo 100-ish kilometri (am aflat mai târziu că sunt de fapt vreo 250, dar cine mai contorizează exact?). Dacă sunt deja pe-acolo, merită să ajung și în Cappadocia. După aia, o iau încet spre nord și mă întorc acasă. Fără grabă.
Finalul zilei — partea puțin glamouroasă
Ziua se termină într-un hotel de 4 stele unde fac treburile mai puțin spectaculoase ale unei călătorii lungi: spălătorie, backup la poze și filmări, verificat echipament. Trocariciul (Honda CRF 300L) stă afară în parcare, acoperit de praful drumului de la Sagalassos. Eu stau în cameră și sortez 200+ de GB de fișiere video și fotografii.
Nimeni nu-ți arată în filmele de călătorie partea asta — hainele murdare în cada de baie, hard disk-urile externe pe pat, laptopul care verifică fișiere ore în șir. Dar asta face diferența dintre un trip reușit și unul în care pierzi jumătate din poze pentru că nu ai făcut backup la timp.